luni, iunie 28, 2010

Miros de carte



Ador cărţile! De mic copil visam să am o bibliotecă enormă cu sute şi sute de volume. Acum, având 17 ani, chiar aş putea spune că sunt fericit şi că visul meu s-a împlinit pe jumătate. Am cărţi... multe. Dar nu sunt de-ajuns. Vorbind sincer, eu nu doar colecţionez cărţi, eu le citesc şi apoi le port mereu în sufletul meu.
Ador mirosul cărţilor. Acea mireasmă mereu proaspătă de pagini curate te îmbată şi te introduc într-un univers paralel: păşeşte şi sufletul în carte. Când cumperi o carte, o cumperi pentru totdeanua, o cumperi pentru că simţi că acea carte are ceva să-ţi zică, acelei cărţi îi e nevoie de tine sau tu însuţi ai nevoie de ea. Cînd citeşi fiece frază din carte, simţi că paginile pulsează alături de tine, cartea şi eul cititor devine aceaşi persoană... o persoană vie, dar nu carnal, ci într-un mod straniu spiritual. Poate că de asta avem nevoie cu toţii: să fim nişte spiritus lector, spirite ce se hrănesc prin cultură, mai ales cu ajutorul magiei cărţilor.
Acum, am un alt vis: acela de a scrie cărţi; şi sper să reuşesc.